Mi-e frica de maturizare…Mi-e groaza la gandul ca, intr-o
zi, fragmentul de inocenta din sufletul meu se va desprinde si se reintoarce in
locul sau, in muntele inocentei. Mi-e frica ca nu voi mai fi copil, ca nu ma
voi mai simti ca unul, ca n-am sa ma mai port ca unul. Nu pot renunta la toate
lucrurile copilaresti, fac parte din mine, sunt tot ceea ce se afla in sufletul
meu si n-am cum sa-mi sfaram sufletul!
Nu vreau sa ma innec in maturitate.
Nu-mi place cum suna, nu-mi place
cum arata, nu-mi place nimic din ceea ce reprezinta si poate ma port ca un
copil rasfatat…dar in definitiv asta sunt, un
copil! Ma doare totul, atunci cand m-i se spune sa ma maturizez, caci nu
pot! Nu pot renunta la noptile pierdute pana dimineata, la muzica data mult prea
tare, la desenele animate, la cartile pe care le port mereu cu mine, la
inghetata, la tonele de ciocolate, la hiperactivitatea de dupa, la plansul in
mijlocul noptii fara niciun fel de motiv, la toate vanataile/zgarieturile/juliturile/taieturile
obtinute la la joaca, la “degustatul” a zece pahare de bere odata, la certurile
fara motiv, la speriatul oamenilor, la crizele de superioritate,…la mine…
Nu pot renunta la mine!sa ma sfaram in bucati doar pentru ca
voi fi in veci doar un pui din omul care ar trebui sa devin, ar fi absurd! Si
sunt absurda de multe ori. Sunt absurda cand m-i se spune sa nu fac, si fac,
cand m-i se spune sa tac, si nu tac, cand m-i se spune ca sunt inutila, si tin
mortis sa-mi marturisesc sentimentele sub forma de cuvinte urate, sunt absurda
cand trebuie sa iert si nu pot sa iert, dar cel mai des sunt absurda cand
trebuie sa ma maturizez si refuz sa o fac. Ma incapatanez, sufar, ma distrug,
dar imi place. E firea mea, e calitatea mea principala, sa fiu revoltata fata
de orice, dar nu fata de mine…oricum, e evident, sunt si voi fi mereu exact acelas copil!
Inteleg ce simti. Si mie imi zic multe persoane ai 15, maturizeaza-te! Dar, eu le zic " chiar daca cresc, eu vreau sa raman cu suflet de copil ". Si, asa sunt acum, si asa am fost intotdeauna.. N-am sa ma maturizez niciodata. Pentru ce? Ca sa omor, tot ce am mai drag... copilul si sufletul de copil, din mine. Niciodata! Daca tu iti doresti cu adevarat, sa faci pasul asta si sa pastrezi copilul si sufletul de copil din tine.. Poti s-o faci. Numai sa fii sigura de ceea ce vrei, si sa ai incredere in tine! :)
RăspundețiȘtergereWe never grow up. We just learn how to act in public. =))
RăspundețiȘtergere>:D<
Criss
Atat de adevarat! >:D<
Ștergere